Re-membering

@dana1980
Numele surselor sunt in paranteze pentru cateva motive. In primul rand, asa cum am scris si in sectiunea “De ce” scopul acestui demers nu este deconspirarea. Pentru deconspirare exista institutii abilitate sa o faca, sunt institutii publice, oricine se poate adresa si cere informatii. Cei ce au dosare de urmarire pot cere deconspirarea informatorilor care au contribuit la dosarele lor, iar numele se publica in Monitorul Oficial. In al doilea rand, perceptia publica despre Biserica Adventista este diferita de ceea ce spun documentele din dosare. Pentru multi ar reprezenta un soc. Este nevoie de timp pentru obisnuinta cu ideea ca, da, si in Biserica Adventista au existat informatori, de la membrul laic pana la varful piramidei administrative. Numele vor aparea mai tarziu, unele pot fi deja deduse de cei care au trait evenimentele redate pe blog. Sa nu traiasca nimeni cu impresia ca numele nu vor fi niciodata cunoscute. Ei sunt deja parte din istorie. Si aici ajung la al treilea aspect: exista pana la aceasta ora peste 850 de cercetatori acreditati la CNSAS, fiecare cercetand una sau mai multe teme. Subiectul colaborarii mediului religios cu Securitatea este frecvent abordat. Sunt cateva zeci de cercetatori care si-au ales o astfel de tema de studiu. Majoritatea neadventisti. Cred ca este mai bine ca evenimente petrecute in perioada comunismului sa fie facute cunoscute de noi insine, decat sa fim confruntati de altii cu ele, pe langa acuzatia ca am avea ceva de ascuns sau nu ne intereseaza.

Referitor la informatiile de pe blog, ele provin din documentele Securitatii. Am incercat sa evit orice contributie personala, chiar si in ce priveste evenimente pe care le-am trait sau cunoscut in mod direct. Ramane, insa, o marja de precautie intrucat au existat dosare in care Securitatea a “confectionat” documente pentru a santaja, sau pur si simplu pentru a-si face norma cantitativ. Dar, acestea raman o minoritate neglijabila, mai ales ca pot fi usor detectate de cineva care a trait evenimentele. In orice initiativa de acest gen este nevoie de echilibru si moderatie, si, bineinteles, de consultarea mai multor surse. S-au deschis mai multe arhive in ultimul timp (Arhivele Nationale, Departamentul Cultelor, CNSAS, etc) dar raman inca dosare catalogate “Siguranta nationala”. Nu stim inca exact ce se gaseste acolo si pe ce criterii au fost catalogate astfel, dar de multe ori rapoartele informative din dosarele altora tradeaza faptul ca anumite persoane au fost informatori activi, in ciuda inexistentei dosarului personal de retea. Unii se bat in piept ca sunt “curati”, chiar cu Certificat de la CNSAS, dar arhivele Cerului contin nu doar documente de informator ci orice cuvant pe care l-au rostit impotriva fratilor lor. Descoperirea numelor se va face. Mai devreme sau mai tarziu.