Posted by: remembering7 | April 17, 2010

Raspuns posesorului dosarului “Basarab” – 4


Exista persoane carora le place sa se joace cu focul. Si nu oricum, ci mai ales cand exista “audienta”. Pentru astfel de persoane orice ocazie provoaca o combinatie de inconstienta si bravada. Urmariti pasajele de mai jos:

In postarea “cu timpane si jocuri” (30 Aug 2009): “Dar în timp ce vorbea mi-a făcut trei semne pe care le-am luat ca pe o invitație la joc, un joc imens și provocator. Primul semn a fost degetul arătător ridicat în semn de atenție, al doilea semn erau două degete de la mâna dreaptă pe umărul stâng, iar al treielea, mâna făcută pâlnie dusă la ureche și capul aplecat în semn de ascultare. Am căscat ochii, am prins mesajul și am înclinat ușor din cap asigurându-l că am înțeles. Mesajul era simplu și clar: când vorbeam la telefon trebuia să fim conștienți că șefii lui ascultă. Probabil că omul știa că în timp ce vorbeam acolo în birou, chiar discuția noastră era ascultată și înregistrată. Acum îmi dau seama că inspectorul însuși putea fi și ofițer de securitate. Pe atunci nu luam în calcul un asemenea risc.”

Adica, inconstienta ca stai de vorba cu un securist te provoca la joc. Stau si ma intreb cum de nu i-a trecut prin cap domnului Buciuman, in conditiile cand circula chiar si un banc pe tema aceasta (“Unde e Securitatea maica?” “Pisti tat, fiule, pisti tat.”) ca un astfel de dialog poate conduce la un dosar pe care astazi il contesta vehement. Si ce garantie avem ca mai tarziu, la Bacau, lucrurile ar fi stat altfel? Inclinatia spre inconstienta combinata cu bravada nu dispare peste noapte. Dimpotriva, e ca un drog, incerci mai mult si mai departe, ca sa vezi pana unde poti sa ajungi. Un spirit de provocare, care nu ramane fara raspuns din partea securitatii. Iata si tema de interes a “baietilor cu ochi albastri”: tinerii.

“Luni dimineața suna aproape regulat. Era interesat de întâlnirea de tineret de duminca care tocmai trecuse. Părea informat cu toate detaliile, sau cel puțin așa lăsa a se înțelege.”

In „excedent de prieteni” (31 Aug 2009) avem si confirmarea: “O întrunire de tineret de duminică seara chiar dacă nu era aprobată de departamentul cultelor, nu era locul și timpul cel mai nimerit de a interzice participarea celor care se arătau doritori să fie cu noi. . . . Aproape regulat asemenea vizite de prietenie și informare erau urmate de telefonul inspectorului, ceea ce mă făcea să am explicații în legătură cu sursa de inspirație a acestuia.”

Si nu v-ati gandit nici un moment ce consecinte ar putea avea un astfel de “joc”. Iata si urmarile. In „bau-bau” (1 Sept 2009) va plangeti: “tinerii s-au adunat în jurul meu pentru a-mi comunica ceva important. Era durea lor că abea acum s-au convins că nu aveau de ce să se teamă de mine. Mi-au destăinuit faptul că la fiecare încercare a mea de a relua activitățile cu tineretul, persoane importante din biserică îi amenințau sistematic că vor avea probleme la școală, dacă vor continua să vină la întruniri, pentru că eu i-aș fi turnat la securitate. . . . Aveam să mai gust această amărăciune de a fi considerat pe nedrept, turnător, după peste 20 de ani de neștiință.”

20 de ani de nestiinta? Sau de inconstienta? Iata ca documentele din arhiva CNSAS (pe care le discreditati cu furie cu orice ocazie, impreuna cu cercetatorii) ne ajuta sa intelegem “caracatita” pe care securitatea o intinsese la toate nivelele bisericii, de la simplul membru pana la varful piramidei. In cadrul acesteia erati un pion, domnule Buciuman. Si inca unul docil, din spusele dumneavoastra, care dadea informatia in fiecare luni dimineata. Fara sa se gandeasca macar la faptul ca acelasi ofiter (sau inspector, ma rog) lasa pe altii sa cunoasca faptul ca primeste informatii saptamanal de la “informatorul” sau “turnatorul” de buna voie, inconstient, si care se vrea astazi (ca si atunci) erou. Pe nedrept, intr-adevar. Probabil ca “persoanelor importante din biserica” le pasa de tinerii lor, in fata unui pastor care se juca inconstient cu soarta lor.

Advertisements

Leave a Reply

Please log in using one of these methods to post your comment:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s

Categories

%d bloggers like this: