Din cultele religioase, biserica care a fost cel mai oprimata a fost cultul penticostal. Ortodocsii sau catolicii faceau voia noastra. Ce le spuneam sa faca, aia faceau. Penticostalii aveau ceva deosebit: lucrarea Duhului Sfant. In vremea aceea, la cabinetul 2 s-a pus problema daca putem sa starpim pe acesti penticostali. Articolul 30 din Constitutie nu ne dadea dreptul acesta. Asa ca am inceput sa actionam asa cum ne invatau instructorii nostri: cum sa lovim sub centura, ca cei din afara sa nu afle de crimele si marsaviile pe care le savarseam. In trei ani de zile au reusit sa faca din mine un calau, un om care ucide cu sange rece nu oameni vinovati ci oameni nevinovati, copii ai lui Dumnezeu.
Trebuie sa stiti ca in fruntea cultului era un om de-al nostru care intotdeauna supraveghea activitatea cultului si se supara foarte mult cand cei care erau pusi sa faca conform planurilor noastre nu ascultau. Multi erau botezati cu Duhul Sfant si noua nu ne placea lucrul acesta. Multi dintre batranii adunarii plecau pe sate, vesteau evanghelia si staruiau dupa Duhul Sfant. Si noi nu vroiam sa se intample asa. Si atunci a trebuit sa lucram cu mare grija ca acesti oameni sa fie suprimati, sa fie ucisi. Si dumneavoastra ati vazut niste afise pe pereti: disparut,disparut, disparut. Oamenii acestia dispareau la Jilava. Acolo intrau in Fortul 13 si iesirea lor era pe cosuri, cu fumul.
Am avut doi crestini, o batranica si un batranel, au cantat pana in ultima clipa. S-au tinut de mana si au cantat. Au spus ca ei merg acasa. Noi radeam si am spus: cum sa mearga acasa? Care-i casa lor? De fapt ce casa au ei acuma, doar crematoriul? Ea a dat sa planga putin si sotul a imbarbatat-o: acum ne intalnim cu Isus, nu plange, fii bucuroasa. Au fost pocaiti cu adevarat. Si-au dat viata, martiri ai secolului 20.
Fratele Mardare, vestea evanghelia prin piete, nu-i pasa de nimeni. Era lovit la Securitate, batut, adus inapoi iarasi, dar n-a cedat nici un milimetru. Martirajul nu s-a terminat, va incepe in curand, iarasi.
[…] Citește continuarea în cadrul articolului Fragmente din marturia unui securist pocait – 1. […]
By: Marturia unui fost lucrator din Securitate care L-a cunoscut pe Dumnezeu via remembering7 « Istorie Evanghelica on November 21, 2011
at 03:40
Reblogged this on Methoughts, mefeats and medefeats and commented:
O istorie a martirilor penticostali sub comunism încă nu s-a scris. Dacă aş putea, m-aş clona fie şi numai ca să pot scrie tot ceea ce altminteri nimeni nu se deranjează să cerceteze şi să pună în scris. Ce n-a reuşit comunism, a reuşit post-comunismul: mancurtizarea.
By: Vaisamar on November 21, 2011
at 04:03